Drama feng shui-ului vizual și batista bebelușului

Astăzi, feng shui-ul meu vizual a fost complet dat peste cap de un obiect aparent inofensiv: un aspirator nazal. Am încercat să-i găsesc un loc pe raftul din baie, dar niciun colț nu părea suficient de bun pentru acest mic, dar prețios dispozitiv. Așa că am început să reorganizez întregul spațiu, de parcă echilibrul cosmic ar fi depins de asta.

Ce a urmat? O sesiune de trei ore de „Tetris organizațional,” unde fiecare sticluță și fiecare prosop au fost mutate obsesiv, de zeci de ori, până am simțit că am atins starea de „nirvana a ordinii.” De ce? Pentru că, într-o lume haotică, ordinea din baie e ultimul bastion al controlului meu. Dacă fiecare obiect nu e perfect aliniat, nu mai pot să-mi văd de treabă. E ca și cum feng shui-ul vizual mi-ar dicta viața: dacă e ordine în jur, e liniște și pace în suflet. Dacă nu, mă simt de parcă aș fi prinsă într-un episod de groază din „Survivor: Baia în haos”.

Ironia? După tot acest efort titanic, aspiratorul nazal a ajuns în același loc de unde am început toată povestea. Doar că acum, în jurul lui, toate produsele erau aliniate ca într-un catalog IKEA – impecabil și complet inutil. Am fost atât de absorbită de această „misiune” încât, dacă ar fi existat un premiu Nobel pentru Ordine și Curățenie, l-aș fi câștigat cu siguranță.

Dar adevărul e că această obsesie mă bântuie peste tot, nu doar acasă. La serviciu, fiecare document trebuie să fie perfect, fiecare fișier digital sortat impecabil. Dacă un coleg nu își ține biroul organizat, mi se declanșează instant „sindromul organizării” și mă simt de parcă mi-a pus o bombă cu ceas. Probabil că, în mintea mea, feng shui-ul vizual e răspunsul la toate problemele vieții. De parcă, dacă totul ar fi perfect ordonat, n-aș mai avea niciun motiv să mă îngrijorez.

Realitatea? Perfecțiunea asta obsesivă nu mă face decât să pierd timp și energie pe lucruri minore, în timp ce marile dileme ale vieții își văd liniștite de treabă. O baie perfect organizată nu va rezolva haosul din interiorul meu, oricât de mult aș muta obiectele dintr-un colț în altul. Și nici biroul colegului.

Așa că, să fim serioși: să mă schimb? Doar dacă trec pe la un psiholog, sau poate chiar un psihiatru, să îmi explice de ce un amărât de aspirator nazal mi-a distrus feng shui-ul și, implicit, liniștea interioară. Până atunci, voi continua să lupt cu micul haos cotidian, pentru că, să fim sinceri, e mai ușor să organizezi rafturile din baie decât să îți pui ordine în gânduri.